Jumelage: dernier jour!

Pentru ultima zi din programul întâlnirii dintre delegația “Comité de Jumelage de Mûrs-Erigné” și delegația Comitetului de Înfrățire – Cornu au fost rezervate vizite la muzeele din municipiul Câmpina și vizite la centrele de învățământ din comuna noastră.
La Câmpina au fost vizitate următoarele muzee:

Casa memorială Nicolae Grigorescu

Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina este o casă-muzeu în care a trăit şi pictat Nicolae Grigorescu (1838-1907).

Exteriorul casei este dominat de terasa de lemn care se întinde pe toată lungimea etajului, imprimându-i un aer cald şi intim şi amintind de foişoarele caselor ţărăneşti româneşti. Terasa este sprijinită de console elegante de lemn.
Intrând în hol, te surprinde căldura atmosferei – care te va însoţi pe parcursul întregii case. Scara de lemn te îmbie spre etaj.
Sub casa scării este amenajat un colt exotic  format din lucrări de factură orientală, colecţionate de pictor în Istanbul în 1873: covoare, arme, vase, măsuțe şi cutii pentru păstrarea diferitelor obiecte de preţ, veşminte, papucei, o narghilea. Aşezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de artist într-un tablou surprinzător, plasat de muzeografi în acest spaţiu. Este vorba despre pictura plasată pe peretele din stânga al holului. Jumătate din compoziţie este figurată foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX – lea, cealaltă jumătate fiind abia schiţată. Lucrarea se vrea un gest de frondă la adresa celor care îl acuzau ca nu ştie a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin aceasta că ştiinţa de a desena o avea, dar scopul lui era altul, nu acela de a picta minuţios, ci acela de a sugera numai ceea ce-şi propusese.
Acest colţ cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o cameră. Închis pe trei părţi de „pereţi”, acesta se prezintă ca un spaţiu decorativ şi aglomerat de forme geometrice. Deja în acest prim intrând ghicim dimensiunile întregii case şi ale celorlalte încăperi. Totul este la dimensiuni umane, încălzit de lemnul prezent nu numai la scară, dar şi în lambriul pereţilor. Înălţimea holului de intrare este diminuată de scara care oferă accesul la etaj.
Prima încăpere de la parter, cea din dreapta intrării, era sufrageria în care se încingeau  discuţii cu prietenii: B. Delavrancea, Al. Vlahuţă, G. Coşbuc, O. Goga, dr. C. I. Istrati. Acesta din urmă este cel care a încurajat, încă din timpul vieţii pictorului, ideea înfiinţării unui muzeu „Nicolae Grigorescu”. Această încăpere găzduieşte una din variantele de mari dimensiuni ale „Carului cu boi”.
Biblioteca artistului este ocupată acum de piese de mobilier modeste, aşa cum îi plăcea lui să fie totul, frumos şi modest, nobleţea şi eleganţa stilului fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă şi latină până la literatura franceză a secolelor XVI – XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstoraşi şi ţărănci, ca şi peisajele grigoresciene cu care suntem obisnuiţi tronează pe pereţii acestei încăperi.
Pătrundem acum în cea mai mare cameră a casei şi cea mai importantă prin activitatea de creaţie care se desfăşura aici: atelierul artistului. Este o încăpere bine luminată şi generoasă în diversitatea spaţiului. Obiectul pe care ţi se aţintesc ochii este șevaletul pe care stă sprijinită una din ultimele lucrări ale artistului, neterminată: „La izvor”. Pereţii sunt încărcaţi de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Păstorița stând”, „Ciobănaș cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc.
Uriaşa tapiserie este probabil de factură franţuzească şi datează din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumpărate de artist din Franţa şi se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de materialul viu şi cald care este lemnul. Covoarele decorative care atârnă pe pereţi sunt de factură orientală şi provin din aceeaşi colecţie pe care şi-a format-o artistul la Istanbul.
Adăpostind tablouri remarcabile ale lui Nicolae Grigorescu, muzeul din Câmpina are un alt mare avantaj: acela de a prezenta o serie de lucrări importante din creaţia artistului, în cadrul iniţial în care se aflau. Recrearea interioarelor şi a casei în întregime este o idee extraordinară şi o plăcere pentru vizitatori. Astfel, opera celui mai important artist român este mai uşor de urmărit şi privit, de înţeles şi plăcut. Atmosfera te învăluie de la primii paşi în casă şi te urmărește mult timp după ce ai părăsit-o.

Castelul Iulia Hașdeu

Castelul "Iulia Hașdeu" este un castel construit între anii 1893 şi 1896.
Primul război mondial a afectat Castelul Iulia Hașdeu, care necesita reparaţii încă dinaintea morţii constructorului său, savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu (1896). Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare sunt preluate în anul 1924 de către Ateneul Popular "B.P.Hașdeu" din Câmpina. Cel de-al doilea război mondial agravează starea construcţiei până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice.
Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Graţie profesorului de istorie, Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judeţul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hașdeu".
Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurare şi consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal Câmpina, ale Muzeului de Istorie şi Arheologie şi ale Fundaţiei "Hașdeu", ritmul lucrărilor a fost grăbit. După ce în perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrări de consolidare şi restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hașdeu" este deschis parţial şi apoi la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziţia publicului vizitator, deşi lucrările de restaurare nu se sfârşiseră.
Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hașdeu, obiectele familiei Hașdeu, fotografii şi documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise şi colecţii ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediţii princeps ale cărţilor savantului, precum şi tablouri valoroase semnate de pictori renumiţi precum Sava Henţia, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.
De asemenea, în ansamblul expoziţiei loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hașdeu.

În comună au fost vizitate Școala, Grădinița, Muzeul satului, Biblioteca și Primăria.
Spre mândria noastră, francezii au fost foarte impresionați de cele văzute în aceste instituții din comuna noastră!
Imagini grădiniță:
 
Imagini școală:

Imagini Muzeul satului: