Cum pute lipsi din periplul nostru Valea Prahovei?
Dragii noștri prieteni francezi au vizitat azi locuri de neuitat:
Muzeul cinegetic Posada - un sanctuar al trofeelor vânătorești
Un loc mai bun, o adăpostire mai sigura decât la Posada, nu cred ca se găsea pentru 
un muzeu cinegetic. Si înaintașii - cei care nu mai sunt, si cei de astăzi - vânători, vizitatori, vor fi de acord ca ceea ce a făcut Regia Autonoma a Pădurilor la Posada este un adevărat sanctuar al trofeelor vânătorești care satisface, sper, si cel mai exigent critic in arta expunerii muzeale. Totul, la Muzeul de la Posada, este rânduit după normele ce reglementează activitatea unui asemenea lăcaș dar, după ce treci prin sălile lui, tot ai impresia ca cineva, de undeva, s-a întrecut pe sine si orice norma pentru a da strălucire simbolurilor de fauna cinegetica româneasca pe care le găzduiește. Si asta, probabil, pentru ca aici sunt, in primul rând, cele mai valoroase trofee de vânătoare si chiar dintre cele mai vechi înregistrate vreodată.
Sa spunem, așadar ca, cel mai vechi trofeu din muzeu este un exemplar de CAPRA NEAGRA (si a aparținut unui vânător sas), care l-a vânat in Munții Făgăraș in anul 1934. Are 141,10 puncte si medaliile de aur pentru astfel de trofee se acorda, pe plan internațional, de la 110 puncte in sus.
Un record național îl reprezintă si trofeul obținut de la un CERB COMUN - vânat in anul 2003, si căruia i s-au acordat 264,51 puncte, medalia de aur putând fi obținuta de la mai mult de 210 puncte. In același context al performantelor întâlnite in Muzeul de la Posada, se înscrie si faptul ca toate cele opt blănuri de URS BRUN de aici sunt medaliate cu aur, cea mai mare - 673 puncte - provenind de la un urs vânat in Harghita in 1984.
Mănăstirea Sinaia - 'Catedrala Carpaţilor'
Mănăstirea Sinaia este un aşezământ ortodox din Sinaia, judeţul Prahova. Pentru pelerinii care vin să viziteze Perla Carpaţilor, staţiunea montană Sinaia, trei obiective merită întreaga atenţie: Munţii Bucegi, Castelul Peleş şi Mănăstirea Ortodoxă Sinaia. Mănăstirea Sinaia, supranu
mită 'Catedrala Carpaţilor', situată într-un cadru natural feeric, datează din secolul al XVII-lea şi reprezintă identitatea istorică a oraşului, fiind prima construcţie pe acest teritoriu. Fondatorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzino care împreună cu mama sa, Elena şi cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat în Mânăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de cea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în Ţara Românească, să construiască în munţii româneşti şi să închine Sfintei Fecioare Maria, o mânăstire care să poarte numele Muntelui Sinai şi aceasta este Mânăstirea Sinaia. Importanţa Muntelui Sinai ţine de istorie şi tradiţia biblică, aici Moise primind tablele legii cu cele zece porunci.
Castelul Peleș Sinaia - reședința de vara a regilor
Creația acestui castel deosebit aparține regelui Carol I al României (1866 – 1914), iar miracolul arhitectonic, arhitecților Johannes Schultz si Karel Liman.
Decoratorii prestigioși J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz si Berhard Ludwig din Viena au făcut din castelul Peleș cel mai important edificiu de acest tip din Romania si poate chiar din Europa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
Amplasat in Sinaia (la 44 km de Brașov si la 122 km de București), Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante muzee din tara, fiind si locul unde si-au petrecut ultimele clipe si cativa monarhi ai României printre care si Regele Carol I, care a murit aici in 1914.
Construirea castelului a început in 1873 sub directa îndrumare a arhitectului vienez Wilhelm Doderer si a fost continuata in 1876 de către asistentul lui, Johann Schultz de Lemberg. Intre 1877 - 1879, din cauza războiului, lucrările au fost oprite. De aceea castelul a fost inaugurat abia pe 7 octombrie 1883. Langa castelul inițial, arhitectul ceh Karel Liman a adăugat, intre 1896 - 1914, un castel mai mic cu 70 camere numit Pelisor.
Locatia castelului a fost aleasa de printul german Carol I de Hohenzollern (ce urma sa devina rege) iar numele lui a fost preluat de la cel al râului ce curge prin curtea acestuia.
Castelul a fost construit din lemn, piatra, caramida si marmura si are peste 160 camere. Stilul predominant este cel al Renasterii Germane insa se pot identifica si elemente ale stilurilor Renascentist Italian, Gotic, Baroc German, si Francez Rococo.
Castelul Peleș este înconjurat de șapte terase decorate cu statui (aparținând sculptorului Italian Romanelli), fântâni sculptate in piatra, vase ornamentale si marmura de Carara. Arhitecții au utilizat din abundenta decorațiunile din lemn atât la exterior cat si in interiorul castelului si acest lucru oferă un aspect cu totul special clădirii.
De remarcat sunt camerele armurilor, Camera Florentina, sala de recepție (unde sunt expuse picturi reprezentând cele 16 castele aparținând familiei de Hohenzzolern), Camera Franceza, Camera Turceasca, Sala de Consiliu, Sala de concerte si Apartamentul Imperial.
Merita amintite si alte obiecte expuse la castelul Peleș precum statuete, obiecte de ceramica, elemente de vesela din aur, argint si porțelan precum si o colecție bogata de arme.
Lângă castelul Peleș se afla Foișorul, o rezidenta regala cu 42 camere in stil Elvețian.
După acest tur de forță, s-a organizat un picnic – gazdele aveau totul pregătit de acasă!
După copiosul picnic grupul a făcut o vizită la Pivniţele Rhein. Astfel, la 800 de metri de la DN1, la Azuga, există de vreo 120 de ani Cramele Rhein. Paradoxal, deşi are o istorie impresionantă, locaţia este o destinaţie turistică mai cunoscută străinilor decât românilor. Cramele din Azuga au fost fondate în 1892 de un german al cărui nume este purtat astăzi de crame. Potrivit unor surse, se pare că Rhein a participat şi la construirea fabricilor de hârtie şi de bere din Azuga, devenind unul dintre oamenii de afaceri importanţi ai vremii respective.
